fbpx
Decanul FSEAA, invitat de Consiliul Fiscal pentru elaborarea documentului „CONSOLIDAREA BUGETARĂ ȘI CREȘTEREA VENITURILOR FISCALE – NECESITATE VITALĂ PENTRU STABILITATEA ȘI SECURITATEA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI”

Decanul FSEAA, invitat de Consiliul Fiscal pentru elaborarea documentului „CONSOLIDAREA BUGETARĂ ȘI CREȘTEREA VENITURILOR FISCALE – NECESITATE VITALĂ PENTRU STABILITATEA ȘI SECURITATEA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI”

Lect. univ. dr. Călin Mihai Rangu, Decanul Facultății de Științe Economice și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității Danubius a fost invitat sa contribuie la elaborarea Capitolului 4 - „Implicațiile transformării digitale asupra sistemului fiscal din România”, din documentul „CONSOLIDAREA BUGETARĂ ȘI CREȘTEREA VENITURILOR FISCALE – NECESITATE VITALĂ PENTRU STABILITATEA ȘI SECURITATEA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI” găzduit de către Consiliul Fiscal.

„Implicarea a venit în urma invitației dl. Acad. Daniel Dăianu și a dl. Prof Bogdan Căpraru de a contribui pe baza experienței naționale și internaționale în domeniul transformării digitale și al managementul sistemelor informatice, atât din perspectiva practică, ca fost CIO și cofondator al CIO Council Romania, promotori ai conceptului de CIO Office Guvernamental, cât și din perspectiva academică, dezvoltând primul master în domeniul tehnologiilor financiare inovative – Fintech. S-a plecat de la viziunea dl. Acad. Dăianu că Transformarea digitală (TD, conceptul corect când vorbim popular de digitalizare, are un rol multiplu deoarece poate fi privită ca un deziderat, fiind ceva implacabil, benefiile de eficiență, de dezvoltare, de transparență fiind evidente, dar și ca un instrument, mijloc care să contribuie la îndeplinirea a două obiective principale: reforma ANAF, ameliorarea colectării veniturilor fiscale.”, a spus Lect. univ. dr. Călin Mihai Rangu, Decanul Facultății de Științe Economice și Administrarea Afacerilor.

Administrațiile fiscale au un rol cheie în asigurarea veniturilor statului, într-un mod echitabil, echilibrat și cu un nivel scăzut al sarcinii administrative. Acest lucru susține percepția publică privind corectitudinea, care, la rândul său, creează o cultură a conformării fiscale care este esențială atât timp cât administrațiile fiscale, în mare măsură, depind de conformarea voluntară a contribuabililor. Transformarea digitală creează noi oportunități pentru administrațiile fiscale, având în vedere că datele care sunt colectate despre contribuabili pot facilita aplicarea unor tratamente noi și îmbunătățite în scopul conformării fiscale.

La rândul său, această nouă perspectivă poate fi folosită pentru a fundamenta viitoarele decizii de politică ce pot atât lărgi baza de impozitare, cât și atenua riscurile de neconformare fiscală. Astfel, procesul de transformare digitală este un deziderat, dar, mai ales, prin schimbările pe care le implică, reprezintă un mijloc de reformare a ANAF în scopul îmbunătățirii colectării veniturilor fiscale.

Beneficiile digitalizării se vor concretiza prin reducerea consistentă a evaziunii și creșterea conformării, fără a necesita intervenții nepopulare de compensare a ineficienței sistemului actual de colectare. Prin impactul direct asupra creșterii conformării fiscale și a reducerii semnificative a decalajelor bfiscale, digitalizarea contribuie la creșterea nivelului de încredere în modelul fiscal și susținerea predictibilității, doi dintre factorii favorizanți ai investițiilor străine în România.

Lect. univ. dr. Călin Mihai Rangu, Decanul Facultății de Științe Economice și Administrarea Afacerilor ne-a marturisit faptul ca: „Se propune creșterea maturității abordării transformării digitale, într-o manieră profesionistă, care să susțină o cultură a conformării, să fundamenteze viitoarele decizii de politică fiscală, să asigure o valoare adăugată în cadrul ecosistemului economic și fiscal prin transparență, trasabilitate și încredere mai mare a contribuabililor în sistemul fiscal, reducerea poverii fiscale, previne/combate corupția.

Se impune implementarea unei abordări top-down a transformării digitale, de la definirea catalogului de servicii către cetățeni/firme, pe baza unei arhitecturi multi-nivel, care să asigure interoperabilitate, o guvernanță unitară IT și a datelor, prin aplicarea abordărilor “orientare spre informație”, a “platformei deschise și distribuite”, “orientarea spre client” și a “securității și a confidențialității”.

Se propune implementarea cât mai curând a unui sistem de analiză tip BigData/Data Analitycs/Business Intelligence, un management al datelor pentru aplicarea conceptului de “o singură versiune a adevărului“ (principiul „once-only”) pentru aplicarea de tratamente optime și monitorizarea efectelor.

Este necesară implementarea rapidă a cadrului de interoperabilitate, imediat ce legislația va fi votată, precum și a modelelor de arhitecturi specifice ce vor sta la baza dezvoltării proiectelor ANAF, astfel încât să fie facilitată tranziția către tehnologii de tip cloud, block-chain, chatbot, robotic process automation și inteligență artificială.

Se propune aplicarea principiilor compliance by design, secure by design, cloud ready, one-stop-shop, once-only în integrarea fluxurilor actuale prin transformare și integrare care va

 

Sursa: http://consiliulfiscal.ro/Consolidarea%20bugetar%C4%83%20%C8%99i%20cre%C8%99terea%20veniturilor%20fiscale%20%E2%80%93%20necesitate%20vital%C4%83%20pentru%20stabilitatea%20%C8%99i%20securitatea%20economic%C4%83%20a%20Rom%C3%A2niei.pdf?fbclid=IwAR0dqYwm0-GWSwPSuPXAEzgvvpLhu1Sp7qr7FpPTGNKduMcRr-WC42NkAok

 

Mioara Lepădatu

Specialist PR


Știri recente

© 2024 Danubius University. All Rights Reserved.